V-ati intreabat vreodata de ce baietii norocosi par sa prinda pesti mari mereu in timp ce majoritatea celorlalti pescari prind pesti medii? De ce se intampla asta?
Multi dintre noi ar vrea sa prinda acei somni crapi mari de fiecare data cand mergem la pescuit. Poate parea ca cel care prinde este un geniu de pescar, dar succesul in pescuit este adesea simplu si consta in folosirea unei nade care are efect mai mult decat a celorlalti pescari convingang crapii sa o manance
Dar cum se poate obtine asta? Aici gasiti o lista a catorva dintre cel mai testate/dovedite metode de a creste rata de prindere a pestilor in special a crapilor si somnilor, dara care pot fi aplicate si pt celelalte specii:
Tehnici de pescuit
Pescuitul crapului in ape cu substrat namolos poate fi un adevarat cosmar pentru multi pescari, cele mai mari probleme punandu-le prezentarea nadei in astfel de cazuri.
In fapt, dificultatea vine din scufundarea plumbului in patul de namol si implicit a monturii, ruinand orice sansa de a prinde un peste.
Este mai mult decat dificil sa eviti scufundarea plumbului dar poti incepe prin a folosi un plumb ceva mai usor cu profil plat. Un alt amanunt este evitarea pe cat posibil a unei monturi sau a unui plumb inline, intrucat in ambele cazuri exista mari sanse sa se ingroape cu totul.
Un alt amanunt este lungimea monturii. In astfel de cazuri este de preferat sa folosesti o montura mai lunga, de aproximativ 30cm.
In ceea ce priveste nada, nadirea cu particule usoare sau boilies sparte iti va da un mic avantaj, aceastea penetrand mai greu stratul de namol datorita greutatii.
Ca momeala de carlig poti folosi absolut orice dar iti sugerez ca inainte de a lansa sa infigi un pufulet solubil in carlig. Acesta va taia mare parte din inertia aruncarii la aterizare, asezand montura intr-un mod natural pe substrat. Altfel spus, montura va pluti cca 10-20 de secunde, dupa care se va scufunda.
O alta alternativa este "lestarea" momelii de carlig cu un mic suport flotant - o jumatate de popup sau un bob de porumb flotant. Ca si in cazul pufuletelui, carligul tau va fi "greu" de ingropat in namol. Totusi, daca optezi pentru aceasta metoda, fa un test in prealabil, intrucat pozitia ideala de prezentare este chiar deasupra substratului (1-3cm) ... intr-un mic borcanel, arunca montura si vezi la ce inaltime se ridica. Acordeaz-o in functie de nevoi.
In momentul aterizarii plumbului pe un substrat namolos, este inevitabila o oarecare tulburare a apei. In ape cu caracter static, norul format se va risipi greu, momeala fiind practic aproape imposibil de gasit. Incearca sa folosesti momeli extrem de vizibile.
O alta abordare folosita cu succes de multi din pescarii din Romania este folosirea unui boilies flotant/pop-up imbracat in pasta in totalitate sau partial. In cazul acesta obtii atat vizibilitate maxima cat si o atractie rapida datorita pastei.
Fir intins.
Pastrarea nadei in cele mai bune conditii este un subiect care da batai de cap multor pescari, mai ales in partide lungi. Cele
mai frecvente intrebari pe care le primesc pe aceasta tema sunt ce durata de viata au boiliesurile proaspete si cat rezista
semintele preparate. Mai mult din obisnuinta decat din alte motive, am avut intotdeauna la mine nada proaspata, fie sub forma de
boiliesuri (pe care obisnuiam sa le tin congelate cat mai mult), fie sub forma de seminte. Astazi, am si alte metode de
pastrare a nadei, pe care, in orice conditii, o pot tine pe balta in cele mai bune conditii cel putin o saptamana.
Sa incepem prin a discuta metodele de pastrare a boiliesurilor. Boiliesurile congelate, daca sunt tinute in pungi de plastic,
cum sunt pungile in care se vand, nu rezista mai mult de trei-patru zile, in functie de vreme, dupa care vor incepe sa
se deterioreze. La cele mai multe dintre ele, primul semn clar este aparitia unui praf alb la suprafata, care le face sa arate
ca si cum ar fi fost pudrate cu faina. Acestea sunt zaharurile naturale produse atunci cand nada incepe sa se descompuna
si, desi nu arata prea bine, sunt chiar atragatoare pentru crap. E un stadiu care nu ma ingrijoreaza prea tare, dar am grija
ca nada mea sa nu ajunga aici.
Si atunci ce optiuni avem?
As vrea sa spun de la inceput ca boiliesurile proaspet decongelate si ambalajele de plastic sunt una dintre cele
mai rele combinatii. Multi producatori livreaza boiliesurile in pungi, dar odata ce ai scos pungile din congelator devin cel
mai prost ambalaj cu putinta. Plasticul impiedica boiliesurile sa se usuce si pastreaza toata umiditatea in punga. Tot
din vina plasticului, bilele lasate la soare transpira. In toate aceste cazuri, durata lor de viata va fi mult scurtata.
Metodele de pastrare pe care le-am folosit de-a lungul anilor au fost urmatoarele:
1. Pastrarea boiliesurilor in stare congelata cat mai mult cu putinta.
2. Deshidratarea boiliesurilor si rehidratarea lor inainte de folosire.
3. Inceperea procesului de deshidratare la plecarea de acasa.
4. Folosirea unei combinatii de boiliesuri proaspete, congelate si ready-made.
mai frecvente intrebari pe care le primesc pe aceasta tema sunt ce durata de viata au boiliesurile proaspete si cat rezista
semintele preparate. Mai mult din obisnuinta decat din alte motive, am avut intotdeauna la mine nada proaspata, fie sub forma de
boiliesuri (pe care obisnuiam sa le tin congelate cat mai mult), fie sub forma de seminte. Astazi, am si alte metode de
pastrare a nadei, pe care, in orice conditii, o pot tine pe balta in cele mai bune conditii cel putin o saptamana.
Sa incepem prin a discuta metodele de pastrare a boiliesurilor. Boiliesurile congelate, daca sunt tinute in pungi de plastic,
cum sunt pungile in care se vand, nu rezista mai mult de trei-patru zile, in functie de vreme, dupa care vor incepe sa
se deterioreze. La cele mai multe dintre ele, primul semn clar este aparitia unui praf alb la suprafata, care le face sa arate
ca si cum ar fi fost pudrate cu faina. Acestea sunt zaharurile naturale produse atunci cand nada incepe sa se descompuna
si, desi nu arata prea bine, sunt chiar atragatoare pentru crap. E un stadiu care nu ma ingrijoreaza prea tare, dar am grija
ca nada mea sa nu ajunga aici.
Si atunci ce optiuni avem?
As vrea sa spun de la inceput ca boiliesurile proaspet decongelate si ambalajele de plastic sunt una dintre cele
mai rele combinatii. Multi producatori livreaza boiliesurile in pungi, dar odata ce ai scos pungile din congelator devin cel
mai prost ambalaj cu putinta. Plasticul impiedica boiliesurile sa se usuce si pastreaza toata umiditatea in punga. Tot
din vina plasticului, bilele lasate la soare transpira. In toate aceste cazuri, durata lor de viata va fi mult scurtata.
Metodele de pastrare pe care le-am folosit de-a lungul anilor au fost urmatoarele:
1. Pastrarea boiliesurilor in stare congelata cat mai mult cu putinta.
2. Deshidratarea boiliesurilor si rehidratarea lor inainte de folosire.
3. Inceperea procesului de deshidratare la plecarea de acasa.
4. Folosirea unei combinatii de boiliesuri proaspete, congelate si ready-made.
PASTRAREA BOILIESURILOR
Aceasta era metoda pe care obisnuiam sa o folosesc. De-a lungul anilor, am incercat toate modurile posibile de a mentine
boiliesurile congelate, inclusiv genti izoterme, lazi izoterme, frigidere portabile, pana si modeste cutii de polistiren.
Principalul dezavantaj este ca gentile sau lazile sau frigiderele ocupa mult spatiu, chiar daca nu iei nada multa. Si inca n-am
gasit o lada care sa tina boiliesurile congelate mai mult de o zi si ceva. Exista mari diferente de pret intre lazile
izoterme si pot sa va asigur ca modelele scumpe vor fi, de regula, mult mai eficiente decat cele ieftine, aproape de unica folosinta.
Totul tine de cum sunt construiti peretii si cat de bun e sistemul de inchidere. Un lucru care trebuie evitat este sa
deschizi lada si sa rascolesti printre nadele congelate ca sa cauti una anume. Caldura mainilor va incepe imediat sa le dezghete.
E preferabil sa ai mai multe cutii de mici dimensiuni si sa le tii inchise pana cand ai nevoie sa folosesti nada din ele, decat o
lada mare pe care s-o deschizi des. Cu cat poti sa umbli mai putin la nada, cu atat te va tine mai mult. intr-o vreme mergeam si
mai departe si, dupa ce incarcam lada, o bagam cu totul la congelator, fara capac. In felul acesta, orice pachet care incepuse sa
se dezghete cat fusese scos din congelator ingheta la loc. Metoda la care am ajuns pana la urma pentru a prelungi la maxim perioada in
care boiliesurile raman inghetate a fost sa impachetez portia de nada a fiecarei zile in foita de staniol, apoi sa asez toate
pachetele foarte strans in lada izoterma. Daca ramanea spatiu intre ele, il umpleam cu polistiren, carton sau chiar hartie, dupa
care tineam totul la congelator cateva zile. Cutiile de polistiren sunt excelente pentru pastrat boiliesurile congelate, mai ales
daca le invelesti si pe ele in staniol. Tinute in felul asta si incarcate in masina in asa fel, incat sa nu bata caldura in ele,
boiliesurile vor ramane reci ca gheata cateva zile. Cum am spus, nu deschideti nicio cutie decat daca aveti absoluta
nevoie. Mai bine folositi cinci cutii separate decat una singura. Restul sunt lucruri de bun-simt. Cand pescuiti, pastrati boiliesurile in cel mai
racoros loc pe care il puteti gasi. in masina se face foarte cald, mai ales daca geamurile sunt transparente. Un loc care poate fi deseori foarte bun este sub masina sau la umbra unui copac mare etc. Dar nu uitati sa schimbati locul cutiilor dupa soare.
Toate astea s-ar putea sa vi se para o mare bataie de cap, dar ideea este sa iti pastrezi nada asa cum iti pastrezi si mancarea.
in niciun caz nu vrei sa se strice!
boiliesurile congelate, inclusiv genti izoterme, lazi izoterme, frigidere portabile, pana si modeste cutii de polistiren.
Principalul dezavantaj este ca gentile sau lazile sau frigiderele ocupa mult spatiu, chiar daca nu iei nada multa. Si inca n-am
gasit o lada care sa tina boiliesurile congelate mai mult de o zi si ceva. Exista mari diferente de pret intre lazile
izoterme si pot sa va asigur ca modelele scumpe vor fi, de regula, mult mai eficiente decat cele ieftine, aproape de unica folosinta.
Totul tine de cum sunt construiti peretii si cat de bun e sistemul de inchidere. Un lucru care trebuie evitat este sa
deschizi lada si sa rascolesti printre nadele congelate ca sa cauti una anume. Caldura mainilor va incepe imediat sa le dezghete.
E preferabil sa ai mai multe cutii de mici dimensiuni si sa le tii inchise pana cand ai nevoie sa folosesti nada din ele, decat o
lada mare pe care s-o deschizi des. Cu cat poti sa umbli mai putin la nada, cu atat te va tine mai mult. intr-o vreme mergeam si
mai departe si, dupa ce incarcam lada, o bagam cu totul la congelator, fara capac. In felul acesta, orice pachet care incepuse sa
se dezghete cat fusese scos din congelator ingheta la loc. Metoda la care am ajuns pana la urma pentru a prelungi la maxim perioada in
care boiliesurile raman inghetate a fost sa impachetez portia de nada a fiecarei zile in foita de staniol, apoi sa asez toate
pachetele foarte strans in lada izoterma. Daca ramanea spatiu intre ele, il umpleam cu polistiren, carton sau chiar hartie, dupa
care tineam totul la congelator cateva zile. Cutiile de polistiren sunt excelente pentru pastrat boiliesurile congelate, mai ales
daca le invelesti si pe ele in staniol. Tinute in felul asta si incarcate in masina in asa fel, incat sa nu bata caldura in ele,
boiliesurile vor ramane reci ca gheata cateva zile. Cum am spus, nu deschideti nicio cutie decat daca aveti absoluta
nevoie. Mai bine folositi cinci cutii separate decat una singura. Restul sunt lucruri de bun-simt. Cand pescuiti, pastrati boiliesurile in cel mai
racoros loc pe care il puteti gasi. in masina se face foarte cald, mai ales daca geamurile sunt transparente. Un loc care poate fi deseori foarte bun este sub masina sau la umbra unui copac mare etc. Dar nu uitati sa schimbati locul cutiilor dupa soare.
Toate astea s-ar putea sa vi se para o mare bataie de cap, dar ideea este sa iti pastrezi nada asa cum iti pastrezi si mancarea.
in niciun caz nu vrei sa se strice!
DESHIDRATAREA BOILIESURILOR SI REHIDRATAREA LOR iNAINTE DE FOLOSIRE
Deshidratarea este metoda pe care am folosit-o cel mai mult. Timp de cativa ani, singurele boiliesuri cu care am dat au fost
cele uscate. in ce consta acest proces de uscare si rehidratare a bilelor? Consta in faptul ca tii boiliesurile la uscat o lunga
perioada de timp, pana cand toata umiditatea a iesit din ele. Daca sunt uscate bine, pot fi pastrate cu anii. Cand am
nevoie sa le folosesc, le hidratez 24 de ore. Odata ce au absorbit lichidul de hidratare, revin la forma lor de boiliesuri normale.
Initial, foloseam pentru hidratare apa de lac. Daca vrei boiliesuri de consistenta obisnuita, pui o treime apa si doua treimi
boilies. Daca vrei sa le faci mai moi, pui mai multa apa. Mai tarziu am descoperit insa ca poti sa obtii boiliesuri foarte interesante si
foarte diferite hidratandu-le nu cu apa, ci cu alte lichide. Nu intru in detalii acum, pentru ca subiectul e suficient de amplu ca
sa merite un articol separat. Uscarea boiliesurilor se poate face in zilele calde. Pur si simplu, pui boiliesurile
pe un prosop si le lasi afara, la caldura. Pot fi lasate si direct la soare. Marele avantaj este ca, odata ce s-au
uscat, se fac mai mici si devin mai usoare, deci poti sa iei mai multe cu tine. Boiliesurile deshidratate se pastreaza
foarte bine in cutii de carton. Cartonul este net superior plasticului.
USCAREA BOILIESURILOR LA PLECAREA DE ACASA
Metoda aceasta am invatat-o de la un pescar cunoscut, Bernard Sissons, cu care am facut o partida in Franta. Il stiam pe
Bernard de cativa ani, dar nu pescuisem niciodata in strainatate cu el. in timp ce ne pregateam de plecare, mi-a explicat cum
isi pastreaza el nada. Pur si simplu, tine boiliesurile in congelator pana in ultima clipa inainte sa plece.
Doar atunci le scoate si le pune in saci pentru boilies, iar procesul de deshidratare se desfasoara pe durata drumului. Am
incercat si eu si am constatat ca merge destul de bine, cu conditia sa ai parte de o vreme suficient de uscata.
Cand ajungi pe balta, atarni sacii undeva intr-un copac pe timpul zilei, iar noaptea ii acoperi ca sa nu se ude. Ca de obicei, sacii
trebuie agitati bine de cateva ori pe zi ca boiliesurile sa se usuce uniform. Daca vremea e umeda, trebuie tinuti la uscat in
masina. Ca alternativa, se mai pot tine si intr-o galeata de plastic cu capac etans, in care ai pus sare sau orez.
Ca sa evit problema rozatoarelor care se urca in copac si ataca boiliesurile, iau la mine o franghie de rufe, pe care o leg intre
doua crengi si de care atarn sacii de boilies. Numai un rozator incredibil de perseverent ar putea sa ajunga la ei.
In felul asta, ai boiliesuri proaspete cu care sa incepi partida. Treptat, boiliesurile se vor usca si se vor intari, dar nu atat de
mult incat sa devina de nefolosit. E un sistem care nu presupune niciun fel de pregatiri prealabile, iar boiliesurile vor
rezista fara probleme.
COMBINATII DE BOILIESURI PROASPETE, CONGELATE SI READY-MADE
Combinatiile de boiliesuri reprezinta o tactica pe care o folosesc tot mai des. In trecut, am fost oarecum impotriva
boiliesurilor ready-made – si asta pentru ca, dupa parererea mea, ready-madeurile nu suportau comparatie cu
boiliesurile proaspete sau congelate. In niciun caz n-as fi vrut ca nadele mele sa contina conservantii utilizati in acel
moment. Lucrurile au evoluat insa si aici. Am inceput sa combin boiliesurile congelate si cele de tip ready-made in pescuitul
obisnuit si, mai mult decat atat, folosesc ca momeala ready-made-uri, pentru ca sunt ceva mai tari. Avand
ambele tipuri de boilies, ai o serie de avantaje din toate punctele de vedere. Daca vremea nu-ti permite sa pastrezi
boiliesurile congelate sau sa le usuci, ready-made-urile te salveaza. Acum, ca am inceput sa le folosesc, am capatat
incredere si am depasit acel blocaj mental care ma facea sa nu dau decat cu bile proaspete sau uscate.
Chiar si boiliesurile ready-made au nevoie sa fie pastrate cu putina grija. Nefiind burdusite cu conservanti, transpira
daca sunt lasate la soare in punga de plastic si incep sa se degradeze. E bine sa aveti grija de ele – puneti-le intr-un loc racoros
si evitati sa le tineti in soare, afara de situatia in care stau in saci de boilies. In acest caz, suporta foarte bine soarele, dar
noaptea e bine sa fie acoperite. De notat ca umezeala le poate face sa-si piarda rezistenta la conditiile de mediu pe care o dau
conservantii. De asemenea, sub nicio forma nu puneti boiliesuri ready-made la congelator, vor fi afectate cand se dezgheata.
Cu asta am incheiat capitolul pastrarii boiliesurilor si trecem la partea dedicata semintelor si alunelor.
SEMINTELE PREPARATE
Unele seminte sau alune lucreaza mai bine cand intra in fermentatie, altele par sa dea rezultate mai bune proaspete, iar
altele, cum ar fi alunele-tigrate, par sa nu se strice niciodata. Mi-a placut intotdeauna canepa. In
decursul timpului, am folosit mai multa canepa decat orice alt tip de particule. Sunt unii care considera ca e de preferat sa o
lase cateva zile sa lucreze, in timp ce altii o prefera proaspata. A fost o vreme in care aveam la mine suficienta canepa preparata
pentru primele doua zile, dupa care o pregateam pe urmatoarea direct pe balta, cand aveam nevoie de ea. Ca principiu,
ideea e buna, dar problema e ca ajungeam sa-mi consum aproape toata saptamana pregatind canepa, in loc sa pescuiesc.
Abia cand am descoperit ca semintele de canepa par sa emita mult mai multa aroma dupa ce au fost tinute la congelator, am
inceput sa ma gandesc ca as putea lua canepa pe balta in stare congelata. Acum, nu stiu de ce, insa canepa preparata se
dezgheata greu. Am constatat asta cu mare neplacere prima oara cand am luat canepa congelata la mine. Faceam una
dintre partidele mele obisnuite, de doua nopti si o zi, si mi-a fost greu s-o dezghet ca s-o pot folosi!
Asta mi-a dat de gandit. Crapul se da in vant dupa canepa congelata – e cert. Daca as congela-o in galeti mari, i-ar lua cateva
zile sa se dezghete. Asa ca acum plec la o partida de o saptamana cu o galeata de canepa proaspata pentru prima zi, una de
dimensiuni medii pentru urmatoarele zile si una mare pentru sfarsitul saptamanii. Galeata mare se dezgheata lent si imi asigura
canepa proaspata pe finalul partidei. Nu mai sunt in situatia sa fierb canepa pe balta.
Cateva galeti de dimensiuni diferite, care se dezgheata treptat, rezolva problema. Congelarea poate fi folosita pentru orice
seminte si particule. Singurele pe care nu m-as obosi sa le congelez sunt aluneletigrate (sa fiu sincer, nu le folosesc decat
rar). Alunele formeaza la un moment dat un sirop vascos, dar raman bune de pescuit. Daca siropul va deranjeaza, le puteti
spala si puteti inlocui apa in care au stat cu apa de lac. La o partida de o saptamana, nu aveti de ce sa va faceti griji in privinta lor,
rezista perfect. Unele amestecuri de seminte dau cele mai bune rezultate dupa ce au fost lasate sa se lucreze cateva zile. Asa ca, daca aveti
idee cum se comporta nada si faceti si cateva teste, veti sti daca este cazul sa o congelati inaintea partidei sau nu. Semin-
tele pot fi pastrate si prin adaugarea de conservant, dar mie nu-mi place ideea asta, prefer o nada cat mai naturala cu
putinta. Multe firme producatoare de nada ofera in momentul de fata seminte preparate la conserva sau la borcan. Sunt
extrem de utile daca nu va atrage perspectiva congelarii semintelor sau, evident, daca nu aveti unde le congela.
INSTRUMENTE DE LUCRU
Un lucru vital pentru mine sunt sacii de uscat boiliesuri. Majoritatea sacilor de pe piata mi se par prea mari. Prefer sa am mai
multi saci mici, pentru ca boiliesurile se usuca mai bine. Daca aveti 10 kilograme de bile intr-un sac mare, e posibil ca o parte
dintre ele, mai ales cele din mijloc, sa nu se usuce la fel ca bilele de pe margine, indiferent cat de mult ati scuturat sacul. Si daca
una singura se strica, se vor strica si cele din jurul ei si, mai departe, tot sacul. Sfatul meu este sa cautati saci mai mici si sa
puneti in ei minimum de nada. Nu umpleti niciodata sacul, pentru ca nu veti putea sa aerisiti boiliesurile din el suficient.
Acestea sunt metodele mele de pastrare a nadelor in partide lungi. Daca aveti congelatoare pe balta (unele balti europene
ofera aceasta facilitate), totul devine simplu. Daca nu, puteti pune in aplicare cateva dintre solutiile de mai sus.
Articol de Shaun Harrison
NADA FOLOSITA
Nada :boabe de porumb bagate la bidon de 60L ,cam 3 sferturi restul apa pina la umplere.
Se lasa la fermentat minim 7,8 zile pe timp de vara. Mai mult nu este nici o problema chiar si 2 luni .Pe timp de
vara amestecul incepe sa miroase urit .Cu cat mai urat cu atat mai bine. Optional se adauga la un bidon de
60L un bax de alcol dublu rafinat(4L).
Alcolul nu se pune imediat cu apa ,se adauga dupa vreo 4 zile.Poate fi pus si cu 2 zile inainte de a merge la pescuit.
Efectul alcolului la crap e asemanator cu efectul alcolului la om,adica reflexele de autoaparare scad in schimb
creste incredera si pofta de a minca. Pentru o atractie sporita se paote adauga si cantitatea corespunzatoare de Scopex.
PREGATIREA NADEI PENTRU A FI ARUNCATA IN APA
Pe o zona unde intra 4 lansete se foloseste o galeata de boabe de cu seara.Se versa galeata pe mal unde este
noroi dar nu foarte moale si se amesteca boabele cu pamintul clicos. Se fac niste bulgari nu mai mari de marimea unei
mingi de handbal. La marimea asta e mai usor sa fie framinti . Bilele de pamint se turtesc. Altfel cind vor
ajunge pe fundul apei se rostogolesc si ies din zona unde pescuiti . Rezulta aproximativ 20 de
bile. Aceasta din cauza ca nu se poate baga mult porumb la o bila caci nu se mai leaga.De asemenea o astfel de bila se poate lasa
peste zi la soare sa se intareasca. O sa rezulte o "caramida" de pamant uscat cu porumb care , in apa se dizolva incet incet.
NADA PE ZONA UNDE NU SINT BUTUCI
Crapul poate fi prins si pe zone unde nu sunt agataturi dar partida de pescuit trebuie sa dureze mai multe zile ,de regula de
la 4 zile la 7,8 zile cu improspatarea patului de nada seara de seara in primele 3 seri iar apoi se reduce cantitatea la
jumatate si se poate momi o seara da si una nu. Turtele de pamint se arunca comparativ cu locul de pescuit
,incepind mai de sus in functie de curent ,cu 8-12m,in continuare pe toata zona de pescuit cam 80%din momeala si se
arunca si mai la vale imprastiat un 10% in ideea de al aduce catre patul de nada. Atunci cind se pescuieste pe o locatie
mai la distanta , se momeste din barca ,iar cantitatea de momeala se mareste (se poate ajunge si la ,4,5,6 galeti de
boabe ,dar si la 10 lansete,in ideea ca locul respectiv a fost ales special pentru a putea baga lansete multe)
NADA PE ZONA DE BUTUCI
Pe zona de butuci, de regula crapul este chiar acolo unde noi nadim,la butuci e de fapt casa lui ,dar el nu maninca de
multe ori si de ii pica mamaliga langa bot. Si atunci boabele cu alcool isi spun cuvintul. Aici schema de momire e
apropiata de varianta nadiri precedente ,dar la o scara mai mica datorita imposibilitati de a folosi lansete mai multe.
Aceste turte din pamint pot fi aruncate din mina dar nu mai departe de 12,14 m, distanta suficienta pentru pescuitul la
butuci.
ALEGEREA LOCULUI DE PESCUIT
Sa incepem cu ce nu trebuie sa facem:In niciun caz nu vei pescui pe o zona de intinsura acolo
unde vara mergi catre centrul Dunari 10,20m si apa e abia la piept !!!
ZONELE CU BUTUCI : Se formeaza acolo unde padurea este chiar pe malul apei,iar Dunarea rupe din mal an de an.
Cu timpul majoritatea pomilor cazuti ramin pe o distanta de la mal catre adinc de pina la 40,50m formind o
aglomerare de crengi si busteni. O mare parte a lor este acoperita de mil,nisip,pamint.
Pe butucii foarte vechi cazuti in apa cresc scoici si niste larve mici.Crapul adora aceasta mancare .De fapt crapul mare
trage si la carne de scoica care o poti gasi in apa pe linga mal vara.Se cauta ca adincimea unde se pescuieste sa fie de
la 4m in sus.
ZONELE CU PRAG : Sint plasate pe exteriorul sectoarelor unde Dunarea face o curba ,la terminarea curbei (sau buclei)
pe partea exterioara. Curentul sapa in mal. Pe aceste zone apa este adinca linga mal si are si viteza mare.
Aceasta este o zona care tine crap. Zonele cu prag au apa adinca chiar linga mal . La distanta de 3m
de mal puteti avea apa adinca de 4m iar la un 6,7m de mal puteti avea adincime intre 6 si 8m.
La viteza apei pe asemenea zona e indicat plumb chiar si de 200gr (de fapt adincimea este asemanatoare cu adincimea
unde poate fi gasit crapul la butuci dar aici curentul este foarte mare si lipsesc butuci.Se lanseaza intre 6m si 10-12m
de la mal.
ZONELE DE SEMIINTINSURA : In principiu ,trebuiesc evitate ,reprezinta pierdere de timp.(necesita nada multa de
aruncat din barca ,la distanta si mult timp de asteptat) si rezultate foarte slabe.
GROPILE : sint o mana cereasca ,dar sint rare,sint usor de identificat , dar greu de gasit .Se ia lanseta de
testare si se cerceteaza apa. O groapa trebuie luata in considerare atunci cind apa e mai adinca fata de restul
cu cel putin 2m.Am intilnit groapa care avea o adincime de aproape 9m, fata de adincimea in zona ,care era de 5m.Se momeste
bine doua seri la rand , apoi de intretinere .Rezultatele cele mai bune, in principiu.
Un pescar cu ochi format identifica o groapa inainte sa arunce lanseta in apa.
TESTAREA LOCULUI DE PE MAL CU LANSETA
Se foloseste o lanseta fara cirlig doar plumb.
Se fac mai multe lansari la distanta la care se vrea a se pescui si se recupereaza usor pentru a identifica zonele
unde agata. Cu aceasta ocazie se poate conspragtata si adincimea.O metoda de aflare a adancimii este de
a numara secundele pina cind plumbul (cam 60gr) atinge fundul apei . Ca o comparatie, o secunda este apropiata de
echivalentul a 1m adincime ,deci daca numarati 5 secunde pina ajunge plumbul pe fundul apei ar avea in jur de 5m adincime. In
functie de curentul apei se mai poate adauga ceva. ( comparatia nu e valabila pe zonele unde e curent mare ,gen zone cu prag )
Exemplu : ati ales un butuc si vreti sa pescuiti linga el. Testezi zona din jurul lui daca agata si adincimea.
Daca considerati ca aveti un minim de 4m adincime si un spatiu de manevra de 3,4 m ,incercati sa plasati montura in partea de
jos a pomului cit mai aproape de el. Crapul are un obicei de a sta ferit de curentul apei dupa cite un obstacol.Atentie, la
un spatiu de manevra asa de mic si 2 lansete sunt deja cam mult.
MOMEALA FOLOSITA IN CIRLIG
In principiu se foloseste montura fir de par cu 4-5 boabe pe fir. Nu o detaliez pentru ca este arhicunoscuta.
Alta metoda este cu 2 boabe pe tija carligului pescuind peste patul de nada ,una catre nod si a doua jos la
curbura,virful ramanand gol. A 3-a varianta practicata de colegi mei este cu 3 boabe pe cirlig si peste ele
un cocolos de mamaliga cit se poate de mare. Dar aici conditia este ca tot
ansamblu sa aterizeze exact unde trebuie (langa buturuga). Avantajele aceastei
varianta : de regula intii apare maruntisul,platica ,caras ,care incepe sa ciuguleasca . Si se tot aduna. Un crap care
trece prin zona vede vinzoleala care se creaza si se apropie automat. Cei mici se dau la o parte din fata lui, iar el
musca. Maruntisul il aduce pe cel mare la locul faptei. Diferenta intre aceasta varianta si cea cu un momitor tip arc este : crapul se
repede de fapt la ac ,intepi si incepe drilul , pe cind cu momitor nu ai cum sa il intepi . Totusi la cea cu momitor daca se foloseste
o mamaliga mai moale, il atragi in zona si mai are de ales doar porumbul din ac, restul fiind deja dizolvat. Un alt avantaj al metodei precedente
este nadirea locului. In maxim 40 de minute se scoate si se reincarca cu alt cocolos si astfel se momeste locul. De
multe ori sa luat crap mare in varianta asta si in primele 5 minute dupa lansare. Alta varianta : cocolos de mamaliga cam
cit nuca direct pe cirlig . Mamaliga nu trebuie sa fie tare ci elasteca . Varianta aceasta se foloseste
doar pentru o lanseta cel mult doua. Trebuie alimentata la maxim 30 min. Si numai atunci cind nu prea trage.
Atunci cand doar ciuguleste si trebuie luat din tacaneala . In aceasta varianta
trebuie stat langa lansete pregatiti sa intepati la fractiune de secunda.
Pe timp de vara incerc la carne de scoica scoasa direct din mal.Aceasta varinata aduce de obicei pesti capitali..Atentie..in cazul in care pescuiti
la buturuga probabilitatea sa il scoateti este destul de mica...un 15kg+ este extrem de puternic.
MONTURA
Fir 0,4-0,6. De la tambur pina la
ac,un singur nod,cel de la ac.ATIT.Aceasta varinata in cazul in care folositi monofilamet.La fire textile problema nodului este rezolvata.
Un opritor din leocoplast textil (chirurgical) rulat pe fir la cam 30,35cm de ac .
Deasupra un plumb culisant plat intre 80 si 120gr (de regula 100gr). Fara virtej, opritori sofisticati,etc .
Ace nr 1 sau numarul 2.Pentru montura fir de par, recomand acele curved cu autointepare.
DRILUL LA BUTUCI
Datorita spatiului de manevra extrem de mic,a violentei de care da dovada crapul de Dunare,chiar e o problema. Sunt
situati cind cu tot echipamentul din lume nu ai ce sa ii faci. Un crap de 15+ kg daca a plecat catre o zona cu agataturi
iar acestea sunt la 2 - 3m nu prea mai ai ce sa ii faci.Sint situati cind din 3-4 trasaturi pe zi sa nu aduceti nimic la
mal. Uneori sansa ne ajuta si din intepatura l-am directionat catre noi dar asta nu inseamna ca va ajunge
sigur in mincioc . Trebuie raspuns cu aceasi forta cu care se lupta el. Lanseta sa fie foarte,foarte
flexibila dar si foarte rezistenta sa amortizeze bine tensiunile create. Din discutie iese total frina mulinetei in prima
faza . Pestele nu are voie sa plece pe frina. Daca aceasta este pornita directia lui este una singura : inspre agatatura.
Cum am spus si mai sus toata tensiunea o preia lanseta.
Dupa ce a fost scos din zona periculoasa se poate folosi frana ,dirija mai lin . Aceasta pentru ca nu e bine sa fortati decit acolo unde
trebuie. Daca a ajuns intr-o zona curata ,nu mai fortati. Dar incercati sa il tineti permanent sa vina catre dumneavoastra. O bucla facuta de
un crap peste 10 kg linga mal e periculoasa pentru ca o poate taia si nu il mai intorceti. Direct in cea mai apropiata
agatatura se duce. Mai ales vara si toamna ,cind este foarte puternic.
IN CONCLUZIE :
- conteaza enorm locul ales(defapt cel mai mult)
- patul de nada (boabe de porumb lasate la inmuiat cel putin 1 saptamina pe timp de vara ,ajutate cu alcool si aroma(NU exagerati cu aronma ... MULT mai indicat este sa puneti mai putina decat prea multa))
- lansete foarte flexibile dar rezistente
- foarta multa vigilenta in prima parte a drilului
- un singur nod pe fir, cel de la ac si materiale de cea mai buna calitate